Un uimitor film profetic inspirat de Dumnezeu care descrie o realitate pe care ajungem să o trăim în aceste vremuri apocaliptice

„Trăim timpuri magice
Când trompetele sună
Chemând omenirea să-și remodeleze soarta.
Și aceasta este o șansă pentru fericire”

Regizorul german Peter Fleischmann a lansat acest film în anul 1979. Deși la vremea aceea a fost considerat ca fiind un film de ficțiune, astăzi putem constata că este vorba, de fapt, despre un film profetic. Încă este neclar dacă Fleischmann a făcut acest film la comandă sau a fost doar imaginația sa. După cum spune chiar el, a visat unele dintre scene, dar meritele aparțin și surorii sale, care îi oferea idei, din care Peter „extrăgea”, apoi, surse de inspirație. Dubiul este alimentat de faptul că regizorul a cunoscut-o personal pe sinistra Leni Riefenstahl, care a fost responsabilă de propaganda vizuală a naziștilor, la rândul ei, o foarte talentată cineastă.

Pe de altă parte, în afară de „Sindromul Hamburg”, Fleischmann a mai făcut alte 3 filme, la fel de „profetice”, ceea ce ne apare ca fiind mai mult decât o simplă coincidență, având în vedere că oculta globalistă satanică a așa-zișilor „iluminați” utilizează de mai bine de un secol metoda lansării unor filme „S.F.” în care își expun planurile și proiectele macabre, criminale, într-o formă „artistică”, urmărind un dublu scop: în primul rând, ființele umane larvare, pasive, imbecilizate, tind să accepte mult mai ușor un „scenariu” social, odată ce, în subconștientul lor, a fost „însămânțat” (a se citi „programat”) anterior, printr-un film sau printr-o operă literară de succes, acel scenariu. În al doilea rând, cei treziți sufletește, care se ridică împotriva planurilor „elitei” pot fi mult mai ușor ridiculizați și reduși la tăcere, fiind etichetați ca fiind „conspiraționiști” care „s-au uitat la prea multe filme S.F.”

Lăsând la o parte intențiile și metodele prin care Fleischmann a realizat acest film, este evident că bunul Dumnezeu a acționat în mod providențial, permițând apariția și difuzarea acestuia. Dincolo de planurile sataniștilor, ființele umane trezite, care sunt înzestrate cu bun-simț și înțelepciune, pot să perceapă și să decodifice cu precizie elementele utile.
Filmul deconspiră fățărnicia politicienilor corupți, care, atât în film, cât și în ceea ce vedem azi în jurul nostru, folosesc o dublă măsură a „democrației”. Poporul este supus la tot felul de restricții, carantină, mască, încarcerare, vaccinare, lipsă de alimente, lipsă de apă, în schimb „elita” rămâne neatinsă, politicienii poartă aceleași costume negre elegante, sunt bine hrăniți, desigur fără mască, aroganți, mincinoși, fățarnici, falși.

De altfel, într-una din petrecerile private ale „elitei”, unul dintre ei formulează foarte clar planul lor satanic: „Vin vremuri bune pentru noi. Această criză a retezat nodul gordian dintr-o singură lovitură: vederile liberale, democrația, protecția mediului, drepturile și libertățile individuale, toate prostiile astea… Puterea noastră va cunoaște o creștere nelimitată! Un paradis al nostru!”

Prima parte a filmului este dedicată „pandemiei”, care este pusă, ca și astăzi, pe seama unui „virus” pe care însă niciun laborator din lume nu a reușit (ca și în cazul „corona”) să îl izoleze și măcar să-l fotografieze pentru a-l arăta publicului! Oare chiar niciun savant să nu fi avut acces la un microscop electronic, ce poate fotografia obiecte chiar mai mici? Să nu uităm că astăzi se pot fotografia chiar și electronii aflați în mișcare în experimentele fizicii cuantice, în timp ce la televiziuni și în presă s-au vehiculat doar imagini artistice, sintetizate pe calculator, ale „virusului corona”, dar nu a apărut nicăieri, niciodată, o imagine reală a acestui „agent patogen”.

Mulți medici contemporani, întocmai ca profesorul Sebastian Ellerwein din acest film, sunt de părere că nu există un germene extern care să fi cauzat „plandemia”, ci, mai degrabă, este vorba fie despre o intoxicație provocată în masă de anumiți agenți chimici/electromagnetici, fie despre o reacție firească a trupului la o expunere prelungită la propria adrenalină, rezultată în urma unui puternic factor de stres, bazat pe sentimentul de frică ce este declanșat și întreținut printr-o agresiune psihico-mentală continuă.

Așa cum s-a petrecut în anul 2020, simpla privare de libertate a oamenilor, cozile de la magazine, bombardarea mentalului cu știri alarmiste, false, manipulate, au fost suficiente pentru a induce și menține vie starea de frică, ce a produs încontinuu adrenalină. Pentru ființele umane mai fragile cu sănătatea și cu psihicul, această supradoză constantă de adrenalină le-a fost fatală, mai ales odată ce au ajuns pe mâna torționarilor-medici ATI, care i-au intubat, sedat și legat de pat chiar și atunci când nu era necesar.

Pentru cei care au mai rămas, „soluția salvatoare” reprezentată de „vaccin” le-a apărut ca fiind providențială, când, de fapt, aceasta este doar pasul al doilea al unui plan diabolic de asasinare în masă.

Sigur că, răspândiți prin întreaga populație, se află cei puțini, treziți, care au înțeles încă din primele clipe falsitatea „crizei”. Atât în film, cât și în cazul „corona”, aceștia și-au spus, cu curaj și onestitate, opinia. Oameni simpli, credincioși, medici, jurnaliști, avocați, au ridicat glasul și au întărit Providența Dumnezeiască.

În film, aceștia înfruntă politicienii corupți, scandând „Vrem apă curată”, „Guvernul doarme”, „Mai bine carantinăm îmbogățiții pandemiei”, „Jos profitorii” și „Toată lumea are dreptul la sănătate”.

Următoarele două treimi din film sunt dedicate nu atât pandemiei, cât pentru ceea ce se petrece după aceasta, în urma vaccinării oarbe, forțate, a oamenilor, care, nici mai mult, nici mai puțin, încep prin a-și pierde mințile, apoi devin agresivi și, în cele din urmă, mor. Așadar, până acum, doar 1/3 din ceea se s-a prezentat în acest film s-a împlinit, pas cu pas, în jurul nostru, iar restul… abia urmează să se petreacă. De aceea, filmul încă este profetic și la această oră!

Din această perspectivă, ceea ce este mai cumplit abia de acum încolo se va petrece, îndată ce vor începe să își facă „efectul” aceste pretinse „vaccinuri”. Camioanele cu morți care ne-au fost plimbate pe sub ochi la Milano în anul 2020 au fost goale, atunci. Dar în perioadele care vor urma, dacă populația nu se va trezi nici în ceasul al 12-lea, vor deveni o realitate cotidiană.

Găsim în acest film mai multe tipuri de caractere umane, care alcătuiesc mozaicul populației. Astfel, avem fanaticii, proștii, speriații, fricoșii, istericii, inerții, inconștienții, oportuniștii, naivii, dar totodată îi avem și pe cei treziți, dar care sunt incapabili de a accepta transformarea, din cauza lipsei unei aspirații intense. Îi avem și pe cei puri, care pică, însă, în plasa unei pasivități ce îi împiedică, până la urmă, să străpungă filtrul „sitei” prin care „grâul” se separă de „neghină”.

Poziția fetusului în care mor toți cei „bolnavi”, precum și cei vaccinați, are o valoare simbolică. În primul rând, este vorba despre faptul că toate victimele unui astfel de proces de purificare planetară au căzut la un test spiritual major și că vor fi nevoiți să „o ia de la capăt” într-o reîncarnare viitoare. Pandemia, privită din perspectiva „elitei” satanice, este doar un instrument de reducere a populației, de eliminare a bătrânilor (care sunt percepuți ca o „povară socială”).

În schimb, din perspectiva dumnezeiască, pandemia este un examen al maturității spirituale. Este procesul de „separare a grâului de neghină” descris de Iisus. Nu este vorba despre un proces aleatoriu, ci de o lucrare de precizie chirurgicală, în care fiecare ființă umană în parte își dă un examen fundamental. Acest examen este în strânsă conexiune cu gradul de aspirație spirituală și cu intenția de transformare interioară.

Ființele umane larvare, materialiste, obtuze, proaste și rele, vor fi înghițite de acest „malaxor” al purificării. Sigur că ele nu vor dispărea din Creație, dar nici nu vor putea lua parte la etapa următoare, net superioară, în care Planeta și Omenirea va păși în urma acestei purificări. La această etapă vor putea participa doar ființele umane care aleg în mod clar și ferm să fie una cu Dumnezeu, să facă binele, să se transforme din punct de vedere spiritual.

Așa cum foarte frumos spunea bravul medic și profesor universitar ieșean (care a fost recent interzis de conducerea UMF), dr. Răzvan Constantinescu: „Eu în fiecare zi Îi mulțumesc lui Dumnezeu că m-a născut la timpul potrivit pentru a vedea acest spectacol magnific al cernerii de caractere. Vreau să vă spun că sunt optimist și cred că ne vom lumina foarte curând (…). Nu se poate altfel, este consemnat și în Sfânta Scriptură și este absolut logic: până nu vor vedea oamenii toată mizeria, nu ne vom putea curăța!”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.